Market makerii- cine si ce sunt?

MARKET MAKERII ….CINE SI CE SUNT …CE TREBUIE SA STII DESPRE EI

Market makerii sunt entități financiare (companii sau persoane fizice) care facilitează lichiditatea pe piețele financiare, inclusiv pe bursă, oferind continuu cotații de preț pentru a cumpăra și vinde un anumit instrument financiar. În esență, ei asigură existența unui market bid-ask (ofertă-cumpărare și cerere-vânzare) pentru diverse active financiare, precum acțiuni, obligațiuni, valute, sau derivate.

Istorie

Conceptul de market making a apărut în mod natural odată cu dezvoltarea burselor și piețelor financiare reglementate. În secolele XVII-XVIII, pe măsură ce bursele de mărfuri și de acțiuni au început să se dezvolte, a apărut nevoia de a avea intermediari care să asigure lichiditate, facilitând astfel tranzacțiile. Acest rol era asumat de indivizi numiți brokeri sau dealeri, care acționau ca intermediari între cumpărători și vânzători. În secolul XX, odată cu digitalizarea piețelor financiare, market making-ul a devenit mai organizat, iar rolul a fost preluat de companii specializate, care au avut capacitatea de a oferi lichiditate în mod constant pe burse majore, cum ar fi New York Stock Exchange (NYSE) și NASDAQ.

Ce fac market makerii

Rolul principal al unui market maker este de a oferi lichiditate în piață. Acest lucru înseamnă că aceștia:

1. Oferă cotare bid-ask continuă: Market makerii oferă cotații de cumpărare (bid) și de vânzare (ask) pentru anumite instrumente financiare, asigurând că există mereu posibilitatea de a cumpăra sau vinde un activ la prețul de piață.

2. Reduc spread-urile: Diferența dintre prețul de vânzare și cel de cumpărare este cunoscută sub numele de spread. Market makerii contribuie la micșorarea acestor spread-uri, făcând astfel tranzacționarea mai accesibilă și mai puțin costisitoare pentru investitori.

3. Asigură stabilitate în perioade volatile: În momente de volatilitate ridicată, market makerii pot stabiliza prețul unui activ, continuând să ofere cotații atunci când alți investitori se retrag din piață.

4. Măresc eficiența pieței: Prin asigurarea unui flux constant de tranzacții și furnizarea de lichiditate, market makerii ajută piața să funcționeze mai eficient.

5. Își asumă riscuri temporare: Dacă market makerul nu găsește imediat o contraparte pentru ordinele de cumpărare sau vânzare, acesta poate decide să dețină temporar activul respectiv în portofoliul său. De exemplu, dacă există o cerere ridicată de acțiuni și un market maker nu are suficiente acțiuni pe care să le vândă, poate alege să cumpere acțiuni de pe piață pentru a le revinde.

Mecanismul de Funcționare

Pentru a înțelege cum funcționează market makerii, este important să știm câțiva pași esențiali pe care aceștia îi urmează în activitatea lor:

1. Analiza ofertei și cererii: Market makerii monitorizează constant evoluția cererii și ofertei pentru fiecare activ financiar. Pe baza acestor informații, decid cotațiile bid-ask pentru fiecare activ.

2. Cotația bid-ask: Market makerul setează un preț de cumpărare (bid) și un preț de vânzare (ask) pentru activ. Spread-ul dintre aceste două prețuri reprezintă profitul pe care îl obțin market makerii.

3. Asumarea riscurilor de piață: Market makerii își asumă riscul că prețul unui activ poate fluctua nefavorabil între momentul în care cumpără și cel în care vând activul. Această asumare de risc este parte integrantă a activității lor și explică de ce spread-ul între bid și ask este esențial pentru modelul lor de afaceri.

4. Automatizarea și algoritmii de market making: În prezent, majoritatea market making-ului este realizat automat, prin intermediul algoritmilor. Aceștia rulează pe platforme sofisticate, adaptând rapid cotațiile în funcție de condițiile pieței.

Psihologia pieței și comportamentul market makerilor

Psihologia pieței și comportamentul market makerilor sunt profund interconectate. În timp ce psihologia pieței reprezintă sentimentele, așteptările și reacțiile emoționale ale participanților la piață, market makerii răspund și își ajustează strategiile în funcție de aceste dinamici pentru a menține lichiditatea și stabilitatea, dar și pentru a-și maximiza profitul.

Psihologia Pieței

Psihologia pieței este dominată de emoții precum frica și lăcomia, care determină deciziile investitorilor într-un mod deseori irațional. De exemplu:

1. Optimism și euforie: În perioade de creștere continuă, investitorii tind să devină prea optimiști și să creadă că prețurile vor continua să crească. Lăcomia poate determina investiții masive și creșterea prețurilor într-un ritm accelerat.

2. Frica și panica: Când piața scade, frica domină, iar investitorii încep să vândă în mod agresiv, ceea ce poate amplifica scăderile.

3. Recuperare și speranță: După o cădere, unii investitori încep să caute oportunități de cumpărare la prețuri reduse, declanșând o revenire a prețurilor.

Acești factori de psihologie colectivă se manifestă în mișcări bruște de preț, volatilitate ridicată și comportamente impulsive. Market makerii urmăresc atent aceste dinamici pentru a anticipa cererea și oferta, ajustându-și strategiile de tranzacționare.

Răspunsul Market Makerilor la Psihologia Pieței

Market makerii utilizează tehnici și mecanisme care le permit să reacționeze rapid la schimbările din psihologia pieței. Aceștia își ajustează cotațiile bid și ask și își modifică strategiile pentru a profita de fluctuațiile sentimentului investitorilor.

Exemple de răspunsuri comune ale market makerilor la psihologia pieței includ:

1. Extinderea spread-urilor în momente de volatilitate ridicată:

   • În perioade de panică sau entuziasm extrem, când prețurile se mișcă agresiv, market makerii își extind spread-urile pentru a se proteja împotriva pierderilor cauzate de mișcările neașteptate de preț.

   • Spre exemplu, într-o perioadă de panică pe un titlu financiar, market makerul poate crește spread-ul pentru a descuraja tranzacționarea excesivă și a limita riscurile.

2. Adaptarea cotațiilor pentru a absorbi cererea și oferta:

   • Când psihologia pieței devine extrem de bullish (optimistă), market makerii pot crește cotația bid pentru a cumpăra mai multe acțiuni, anticipând că cererea va continua să crească.

   • La fel, când investitorii vând masiv din frică, market makerii pot ajusta prețul ask pentru a echilibra piața și a gestiona cererea de vânzare.

3. Limitarea riscului prin hedging:

   • Market makerii pot utiliza poziții de hedging (compensatorii) pentru a se proteja împotriva volatilității ridicate, cauzate de schimbările de sentiment ale pieței.

   • De exemplu, într-o perioadă de volatilitate extremă pe acțiunile unei companii, market makerul ar putea hedgia poziția cu opțiuni sau futures, pentru a evita pierderi mari.

4. Gestionarea fluxurilor mari de ordine:

   • Când piața devine extrem de optimistă sau pesimistă, market makerii primesc un număr mare de ordine de cumpărare sau vânzare. În aceste cazuri, market makerii încearcă să-și gestioneze expunerea prin reducerea volumului de tranzacții executate pentru a evita acumularea de poziții riscante.

5. Utilizarea algoritmilor pentru reacții rapide:

   • Algoritmii de tranzacționare analizați în timp real sunt programați să reacționeze rapid la fluctuațiile mari de preț, adaptând spread-urile și ajustând rapid pozițiile de bid și ask.

   • Astfel, algoritmii pot detecta modele comportamentale specifice de panică sau euforie, ajustând cotațiile în consecință pentru a profita de schimbările de preț sau a se proteja.

Exemple de Interacțiune între Psihologia Pieței și Market Makeri

Exemplar de Cădere a Pieței (Bear Market) În timpul unei prăbușiri, cum ar fi criza financiară din 2008, psihologia pieței a fost dominată de panică, investitorii vânzând masiv pentru a-și proteja capitalul. Market makerii au acționat prin:

• Extinderea spread-urilor pentru a limita riscul de pierderi masive.

• Reducerea activității de market making pentru a gestiona expunerea la prețurile extrem de volatile.

• Utilizarea pozițiilor de hedging pentru a-și proteja capitalul.

Exemplar de Creștere Speculativă (Bull Market) În 2020, pe fondul unui val masiv de cumpărări pe acțiuni tech, psihologia pieței a fost dominată de optimism, investitorii speculând creșteri viitoare. Market makerii au răspuns prin:

• Reducerea spread-urilor pentru a încuraja și mai mult tranzacționarea și pentru a profita de volumul mare de ordine de cumpărare.

• Creșterea ofertelor bid pentru a cumpăra stocuri suplimentare, anticipând creșterea cererii.