Tipuri de valori mobiliare: acțiuni, obligațiuni, derivate

Scris de Echipa editorială Academy of Trade

Pe scurt: Valorile mobiliare sunt titluri care se pot vinde și cumpăra pe piața de capital: în principal acțiuni (o parte din proprietatea unei companii) și obligațiuni (un împrumut dat unui emitent). Fondurile (ETF-uri, fonduri deschise) și instrumentele derivate (opțiuni, futures, CFD-uri) sunt tot instrumente financiare, dar legea le pune în categorii separate. Între ele există trei diferențe practice: ce deții, cine îți datorează bani și cât de mult poți pierde.

Actualizat: octombrie 2026.

Ce sunt valorile mobiliare și ce tipuri există?

Directiva europeană MiFID II (art. 4 alin. 1 pct. 44) le definește drept clasele de titluri care pot fi negociate pe piața de capital, cu excepția instrumentelor de plată. Intră aici acțiunile și titlurile echivalente, obligațiunile și alte titluri de creanță, certificatele de depozit, plus titlurile care îți dau dreptul să cumperi sau să vinzi astfel de valori. România a transpus MiFID II prin Legea nr. 126/2018 privind piețele de instrumente financiare, cu modificările ulterioare.

Atenție la o nuanță de vocabular. În anexa I, secțiunea C din MiFID II, „valorile mobiliare” sunt doar primul punct din lista instrumentelor financiare. Urmează, separat, instrumentele pieței monetare (punctul 2), unitățile organismelor de plasament colectiv, adică fondurile (punctul 3), opțiunile și contractele futures (punctul 4) și contractele financiare pentru diferențe, CFD (punctul 9). În vorbirea curentă, „tipuri de valori mobiliare” acoperă tot acest set, așa că le iei pe rând mai jos.

Dacă vrei întâi imaginea de ansamblu (ce e o bursă, ce înseamnă piața primară și cea secundară), citește ce este piața de capital.

Ce înseamnă să deții acțiuni?

O acțiune este o fracțiune din capitalul unei companii. Devii coproprietar, nu creditor. Câștigul poate veni din creșterea prețului sau din dividende, dar compania nu e obligată să plătească dividende, iar suma lor nu e garantată (FINRA). Cu ce sumă poți începe afli din ghidul de câți bani ai nevoie.

Acțiuni ordinare

Acțiunile ordinare (numite și comune) sunt forma de bază a proprietății. O companie poate emite mai multe clase de acțiuni, cu drepturi de vot sau politici de dividend diferite (FINRA). Verifică în documentele emitentului ce drepturi îți dă clasa pe care o cumperi.

Riscul principal e simplu: dacă afacerea merge prost, prețul poate scădea mult, uneori foarte repede. La faliment, acționarii ordinari sunt ultimii la rând, după creditori (inclusiv obligatari) și după acționarii preferențiali.

Cât de mult se mișcă prețul ține și de numărul de acțiuni disponibile efectiv pentru tranzacționare, așa-numitul float.

Acțiuni preferențiale

Acțiunile preferențiale primesc de obicei un dividend fix, plătit înaintea celui pentru acțiunile ordinare. La lichidare, deținătorii lor trec înaintea acționarilor ordinari, dar după obligatari (FINRA). Seamănă parțial cu o obligațiune, însă rămân capital propriu. Dacă firma nu are bani, prioritatea nu îți garantează recuperarea.

Condițiile (dreptul de vot, posibilitatea de răscumpărare de către emitent, conversia în acțiuni ordinare) diferă de la emisiune la emisiune și apar în prospect.

Ce este o obligațiune și cum diferă de o acțiune?

O obligațiune este un titlu de creanță. Îi împrumuți bani emitentului (un stat, o autoritate locală sau o companie), iar el se angajează să-ți plătească dobânda (cuponul) și să-ți dea înapoi suma la scadență. Nu devii proprietar, dar la faliment ai șanse mai mari decât acționarii ordinari să recuperezi ceva (FINRA).

Ordinea generală la faliment, după FINRA; detaliile depind de lege și de condițiile fiecărei emisiuni.

Exemplu ipotetic: cumperi o obligațiune cu valoarea nominală de 1.000 lei și cupon anual de 5%. Primești 50 lei pe an până la scadență, apoi cei 1.000 lei, dacă emitentul își respectă obligațiile.

Ai de urmărit două riscuri:

Riscul de credit (de neplată): emitentul nu poate plăti dobânda sau principalul.
Riscul de dobândă: când dobânzile din piață cresc, prețul obligațiunilor existente scade, de regulă. Dacă vinzi înainte de scadență, poți primi mai puțin decât suma inițială (FINRA).

Obligațiuni de stat, municipale și corporative

Obligațiunile de stat sunt emise de un guvern (în România, de Ministerul Finanțelor). Cele municipale sunt emise de autorități locale. Obligațiunile corporative vin de la companii, iar riscul lor de credit depinde de situația financiară a fiecărei firme. Pe Bursa de Valori București (BVB), secțiunea de obligațiuni are câte o categorie pentru fiecare dintre ele.

Ce sunt titlurile de stat Fidelis și Tezaur?

Ministerul Finanțelor are două programe pentru persoane fizice:

Titlurile Fidelis se emit prin oferte publice ale Ministerului Finanțelor, apoi se listează la BVB. După listare, le poți păstra până la scadență sau le poți vinde în orice ședință de tranzacționare, prin contul unei bănci sau al unei societăți de brokeraj (comunicatul BVB din 23.10.2025).
Titlurile Tezaur se cumpără direct de la stat: la unitățile Trezoreriei, la oficiile Poștei Române sau online, prin platforma ghiseul.ro (Ministerul Finanțelor). Condițiile fiecărei emisiuni, inclusiv ce se întâmplă dacă îți retragi banii înainte de scadență, sunt în prospectul emisiunii, publicat prin ordin pe site-ul ministerului.

Dobânzile se schimbă de la o ediție la alta, așa că nu le găsești aici. Le verifici în prospectul emisiunii curente, pe mfinante.gov.ro. La fel, regimul fiscal al dobânzilor și al câștigurilor din vânzare îl verifici la data investiției, pe site-ul ANAF sau al Ministerului Finanțelor.

Alte titluri: warrante și certificate

MiFID II include printre valorile mobiliare și titlurile care îți dau dreptul să cumperi sau să vinzi alte valori mobiliare ori care se decontează în numerar, în funcție de un preț, un indice sau o rată. La BVB, warrantele și certificatele au secțiuni proprii; certificatele listate acolo sunt de mai multe tipuri (index, turbo, bonus, cu capital protejat), emise de bănci și firme de brokeraj. Activul-suport, scadența, eventualul levier și emitentul diferă de la produs la produs, așa că citești prospectul înainte să cumperi.

Ce sunt fondurile de investiții: ETF vs fond deschis?

Un fond adună banii mai multor investitori și îi plasează într-un portofoliu (acțiuni, obligațiuni sau alte active). Tu deții unități ale fondului, nu direct titlurile din portofoliu. Avantajul principal e diversificarea. Dezavantajul sunt costurile anuale: FINRA notează că și diferențe mici de costuri pot schimba mult randamentul în timp.

ETF (fond tranzacționat la bursă): Potrivit MiFID II, e un fond cu cel puțin o clasă de unități tranzacționată pe toată durata zilei și cu cel puțin un formator de piață care ține prețul aproape de valoarea activului net. Îl cumperi și îl vinzi prin broker, ca pe o acțiune, la prețul din piață, care se poate îndepărta de valoarea activelor.
Fond deschis (în SUA, „mutual fund”): unitățile se cumpără de la fond și se răscumpără tot de la fond, nu pe bursă. În SUA, prețul acestor fonduri se calculează o singură dată pe zi, după închiderea piețelor, iar toate ordinele din ziua respectivă se execută la acel preț (FINRA). Pentru fondurile din România, regulile de subscriere și răscumpărare sunt în prospectul fiecărui fond.

La BVB există un segment separat pentru unități de fond. Înrudite cu ETF-urile sunt ETN-urile și ETC-urile. Pe ecranul brokerului arată la fel, dar sunt titluri de creanță ale unui emitent, nu unități de fond. FINRA descrie ETN-urile drept datorii negarantate ale unei bănci sau instituții financiare: dacă emitentul nu plătește, poți pierde o parte sau toată investiția. Același risc de emitent apare la ETC-urile pe aur.

Ce sunt instrumentele derivate?

Un instrument derivat este un contract a cărui valoare depinde de prețul altui activ, numit activ-suport (o acțiune, un indice, o valută, o marfă). Nu deții activul în sine, ci un drept sau o obligație legată de el. Derivatele servesc la protecție (acoperirea riscului) sau la speculație, inclusiv pe scădere. Pe scădere poți paria și direct cu acțiuni, prin shortare.

Opțiuni

Cumpărătorul unei opțiuni are dreptul, dar nu și obligația, să cumpere (opțiune call) sau să vândă (opțiune put) activul-suport la un preț fixat, numit preț de exercitare. Pentru acest drept, cumpărătorul plătește o primă. Vânzătorul opțiunii încasează prima și își asumă obligația, dacă opțiunea e exercitată (FINRA).

Exemplu ipotetic: un contract standard de opțiuni pe acțiuni din SUA acoperă 100 de acțiuni (FINRA). La o primă de 2 USD pe acțiune, plătești 200 USD pe contract. Dacă opțiunea expiră fără valoare, pierzi cei 200 USD. Pierderea cumpărătorului e limitată la primă. Vânzătorul unui call neacoperit (fără acțiunile în cont) are, teoretic, pierderi nelimitate.

Contracte futures

Un contract futures este un acord de a cumpăra sau de a vinde un activ la o dată viitoare, la un preț stabilit de la început. Unele contracte se decontează în numerar, nu prin livrarea activului, iar cele mai multe se închid înainte de scadență. Comisia americană pentru tranzacționarea contractelor futures pe mărfuri (CFTC) avertizează că speculația pe aceste piețe se potrivește rar investitorilor individuali: mulți își pierd toți banii și pot fi obligați să plătească mai mult decât au investit.

CFD-uri (contracte pentru diferență)

Un CFD îți dă expunere la diferența de preț a unui activ, cu levier, fără să deții activul. Levierul înseamnă că deschizi o poziție mai mare decât suma depusă ca garanție (marja). Cum funcționează marja în practică afli din ghidul despre contul în marjă și contul cash.

ESMA (Autoritatea Europeană pentru Valori Mobiliare și Piețe) a stabilit în 2018, pentru clienții de retail, limite de levier la CFD-uri:

1:30 pentru perechile valutare majore;
1:20 pentru aur și indicii majori;
1:5 pentru acțiuni individuale;
1:2 pentru criptomonede.

Măsurile ESMA au fost temporare; în România se aplică măsurile ASF (Regulamentul nr. 11/2018). Limitele în vigoare le verifici la broker. Poți pierde tot capitalul depus.

Exemplu ipotetic: deschizi un CFD pe o acțiune, cu o poziție de 5.000 EUR și levier 1:5. Ai blocată o marjă de 1.000 EUR. Dacă prețul se mișcă cu 10% împotriva ta, pierzi 500 EUR, adică jumătate din marjă.

Acțiuni vs obligațiuni vs fonduri vs derivate: comparație

Tabelul de mai jos pune instrumentele unul lângă altul după șase criterii. Descrie caracteristici generale, nu randamente: riscul real depinde de emitent, de activ și de felul în care folosești instrumentul.

Instrument	Ce deții	Cine emite	Sursa venitului	Risc principal	Unde se tranzacționează
Acțiune ordinară	O parte din companie	Companii	Creșterea prețului, dividende (negarantate)	Scăderea prețului; ultimul la rând la faliment	Bursă, prin broker
Acțiune preferențială	O parte din companie, cu prioritate la dividende	Companii	Dividend de obicei fix	Neplata dividendului, scăderea prețului	Bursă, prin broker
Obligațiune de stat	O creanță asupra statului	Guverne (în România, Ministerul Finanțelor)	Dobândă (cupon)	Riscul de dobândă dacă vinzi înainte de scadență	Bursă (ex. Fidelis la BVB) sau direct de la emitent (ex. Tezaur)
Obligațiune corporativă	O creanță asupra companiei	Companii	Dobândă (cupon)	Neplata de către emitent, riscul de dobândă	Bursă (ex. BVB)
ETF	Unități dintr-un fond	Societăți de administrare	Evoluția portofoliului, distribuiri	Riscul activelor din fond, comisioane	Bursă, pe toată durata ședinței
Fond deschis	Unități dintr-un fond	Societăți de administrare	Evoluția portofoliului	Riscul activelor din fond, comisioane	Direct cu fondul (subscriere și răscumpărare)
Opțiune, futures, CFD	Un contract, nu activul	Opțiuni și futures: de regulă contracte standardizate listate la bursă (există și contracte OTC); CFD: oferit de broker	Diferența de preț	Levier, pierderi rapide, uneori peste suma depusă	Bursă de derivate, piață OTC sau platforma brokerului

Pașii următori

Dacă ești la început, pornește de la ce trebuie să știi înainte de trading.
Pentru contextul general, citește ce este piața de capital și cum funcționează.
Ca să înțelegi de ce unele acțiuni se mișcă brusc, vezi ce este float-ul și de ce contează.
Dacă te interesează câștigul pe scădere, află ce înseamnă shortarea și cum se face.
Înainte de levier, compară contul în marjă și contul cash.
Pentru un activ concret, vezi aurul ca investiție în România: fizic, ETC sau CFD.

Întrebări frecvente

Ce înseamnă valori mobiliare, pe scurt?

Sunt titluri negociabile pe piața de capital, în principal acțiuni și obligațiuni. Fondurile și derivatele sunt tot instrumente financiare, dar MiFID II le trece în categorii separate.

Care e diferența dintre acțiuni și obligațiuni, pe scurt?

Cu o acțiune devii coproprietar al companiei: valoarea ei depinde de evoluția afacerii și a pieței, iar dividendele nu sunt garantate. Cu o obligațiune devii creditor: ai dreptul la o dobândă stabilită dinainte și la returnarea banilor la scadență, dar nu participi la creșterea companiei.

ETF-urile sunt valori mobiliare?

În definiția MiFID II, unitățile fondurilor de investiții apar ca o categorie separată de instrumente financiare, nu ca valori mobiliare. Un ETF se cumpără și se vinde la bursă la fel ca o acțiune, dar ce deții e o unitate dintr-un fond.

Pot vinde titlurile de stat înainte de scadență?

Titlurile Fidelis se listează la BVB și le poți vinde în orice ședință de tranzacționare, la prețul din piață, care poate fi mai mic decât cel plătit. Pentru Titlurile Tezaur, condițiile de retragere înainte de scadență sunt în prospectul fiecărei emisiuni, publicat de Ministerul Finanțelor.

Sunt CFD-urile același lucru cu acțiunile?

Nu. Un CFD pe o acțiune îți dă doar expunere la prețul ei, cu levier; nu ești acționar și nu votezi. Cu cât levierul e mai mare, cu atât o mișcare mică a prețului contează mai mult față de suma depusă.

Cum se impozitează câștigurile din valori mobiliare în România?

Regimul diferă după instrument și după broker (din România sau din străinătate) și s-a schimbat în ultimii ani. Verifică regulile în vigoare pe anaf.ro înainte să investești.

Ce reții

În sens strict, valorile mobiliare sunt acțiunile, obligațiunile și titlurile echivalente; fondurile și derivatele sunt alte categorii.
Acțiunea te face proprietar, obligațiunea te face creditor; la faliment, obligatarii sunt plătiți înaintea acționarilor.
ETF-ul se tranzacționează pe bursă toată ziua; fondul deschis îl cumperi și îl răscumperi direct de la fond.
La derivate (opțiuni, futures, CFD) nu deții activul, iar levierul poate duce rapid la pierderea întregii sume depuse.
Dobânzile la titlurile de stat și regimul fiscal se schimbă: le verifici la Ministerul Finanțelor și la ANAF, la data investiției.

Surse

Învață mai departe

Dacă vrei să continui cu un curs structurat, în limba română, poți vedea cursurile despre acțiuni pentru începători ale lui Dan Toma (link de afiliere: primim un comision dacă te înscrii prin el).

Traseul de învățare · Modulul 2: Fundamente · lecția 2 din 7

Verifică-ți înțelegerea

3 întrebări. Cu cel puțin 2 răspunsuri corecte treci lecția pe traseul de învățare. Progresul rămâne doar în browserul tău.

La falimentul unei companii, cine este ultimul la rând la plată?
Cumperi o obligațiune cu valoarea nominală de 1.000 lei și cupon anual de 5%. Ce primești dacă emitentul își respectă obligațiile?
Deschizi un CFD pe o acțiune, cu o poziție de 5.000 EUR și levier 1:5. Prețul se mișcă cu 10% împotriva ta. Cât pierzi?